E tot mai clar că oricâte soluții ar căuta cei din PD-L pentru a ieși din clinciul triplu (Opoziție, proteste de stradă, frică de alegeri) în care sunt cea mai viabilă pare a fi schimbarea premierului. Ioan Oltean, secretarul general al partidului, dă chiar și un termen pentru eliberarea lui Emil Boc din funcție, o lună. Adică după ce, speră partidul principal aflat la guvernare, protestele vor fi abandonate și uitate, iar schimbarea, vitală pentru recâștigarea electoratului, nu va mai părea că este făcută sub presiunea străzii. Evident, singurul care nu vede asta este Emil Boc, premierul părând că și-a luat consilieri speciali de imagine care-l sfătuiesc să pară cât mai activ, mai apropiat de oameni, un fel de Raed Arafat. Dă zăpada, duce ceai sinistraților, descarcerează, survolează… o tâmpenie ca imagine pentru că schimbarea la 180 de grade față de anii de ”binele făcut cu forța” nu mai poate convinge pe nimeni. Nu, orice investiție ar face în propria imagine, Emil Boc aruncă banii pe geam! Soarta sa e pecetluită, iar liderii care-l mai susțin, de exemplu Sorin Frunzăverde, Mircea Toader, nu înțeleg că toate planurile făcute înainte de criză nu mai au fundament. Sau că o simplă remaniere nu va schimba percepția asupra cabinetului, lucru perfect testat de cazul lui Teodor Baconschi. Și dacă am discuta doar din perspectiva imaginii, lucrurile sunt simple, lumea înjurând ”Guvernul Boc” și nu ”Guvernul din care face parte…” știu eu ce ministru or vrea ei să schimbe.
Soluția – pe care o discutau toți – a fost spusă de Cristian Preda, premier tehnocrat. Am mai spus (http://www.alecuracoviceanu.ro/?p=3994) că favorit în acest joc este șeful SRI, George Maior, chiar dacă Victor Ponta spune că ar trebui păstrat la conducerea principalului serviciu secret. Logica în care caută premier nou cei care vor să salveze PD-L de la un dezastru la urne este de a găsi un om care provine din PSD sau PNL, de aceea pe lista de favoriți s-au aflat și Mihai Răzvan Ungureanu, Leonard Orban sau Mihai Tănăsescu.

Sigur că decizia Curții Constituționale este o victorie, victorie ce se contabilizează la Opoziție. O victorie ar fi și schimbarea Guvernului. Coroborate, însă, ele nu mai dau cu plus pentru USL. Considerentele sunt simple, alegerea primarilor va fi în multe localități mari ”spălată” de politică, permițând baronilor, de genul celor achiziționați de UNPR, să scoată scoruri bune sau chiar să câștige. Avantajul PD-L este că va câștiga timp și singurul lucru pe care-l are de făcut este să mențină o presiune constantă pe noul Guvern să nu modifice politicile de austeritate. De la 11%, cât spun acum sondajele că are partidul prezidențial, saltul ar putea fi ușor de 8-9 procente.
Singurul handicap este demiterea sub presiunea străzii, Traian Băsescu ar demonstra că nu a mai putut controla jocul început pe 28 decembrie 2011, când l-a atacat pe Raed Arafat. Handicap peste care timpul va așterne un voal de uitare, poate și de ceva concesii la capitolul comunicare.
Cert este că un Guvern de tehnocrați și alegeri parlamentare în toamnă înseamnă un răgaz nesperat pentru Putere. Nu, cele două victorii nu înseamnă nimic pentru Opoziție dacă nu obține și alegeri anticipate parlamentare – lucru dificil dacă nu se mai acceptă comasarea – poate chiar organizate înainte de cele locale, adică înainte de 3 iunie. Dar schimbarea Guvernului înseamnă timp și timpul înseamnă alegeri în toamnă…
De aceea eu cred că orice soluție ar propune acum – sau peste o lună – președintele ca premier nepolitic, Opoziția este silită să-l respingă, dar și așa tot nu se pot declanșa alegeri înainte de vară. Atunci e posibil ca strategii USL să-i sfătuiască să ceară comasarea alegerilor pentru data de 3 iunie.
Două mențiuni, prima este legată de declarația, pentru unii surprinzătoare, a lui Victor Ponta că i-ar păstra în funcții pe Mugur Isărescu, George Maior și Mihai Răzvan Ungureanu. De fapt, cred eu, el comunica pentru canalele de negociere că nu i-ar accepta pe nici unul dintre ei ca premier. A doua mențiune, demisiile din Parlament sunt cele care ar grăbi alegerile pentru că eu rămân la părerea mea, nu riscă nimeni să facă alegeri parțiale în jumătate de țară pentru mandate de câteva luni.
Astfel, fiecare succes obținut deja sau sperat pune piedici componentelor care ar transforma totul într-o victorie.

Primii liberali și-au anunțat deja intenția de a demisiona din Parlament. Argumentele publice le cunoașteți, de la marginalizarea Parlamentului până la inutilitatea oricărui demers democratic în Cameră sau Senat. Se știu deja și dezavantajele și avantajele imediate ale unui astfel de demers, dar cred că sunt unele lucruri care trebuie spuse.
Sigur, Adrian Năstase are dreptate, atâta timp cât demisiile nu lasă descoperit mai mult de jumătate din Parlament, alegerile anticipate nu se impun, doar cele parțiale, în fiecare colegiu ce este eliberat. Dar cum se va face asta? Mai sunt mai puțin de 7 luni de activitate parlamentară, dacă socotim vacanțele generoase. Riscă actuala Coaliție să organizeze alegeri? Mesajul ar fi dezastruos, atât pentru electoratul chemat la vot de 2 ori într-un an, cât și pentru observatorii străini. Mai ales că la acele parțiale vor concura singuri, liberalii demisionari sau social-democrații abținându-se de la candidaturi. Ok, ok, pentru încă 4 luni vor avea la picioare un Parlament care să schimbe de la Constituție la tabla înmulțirii… am înțeles și acest mesaj, dar riscă ei asta? Să fim serioși, ce for internațional ar mai dialoga cu o astfel de conducere? Nu vor risca asta. Plus, cine vor fi idioții care vor risca să candideze cu mesajul electoral: Votați Cutărică, promit 4 luni de prosperitate!
Și apoi, la un asemenea spectacol, să gonești competitorii și apoi să alergi singur și să te declari învingător, care va mai fi scorul la alegeri al partidelor ce vor participa la mascarada acelor parțiale? Sincer, poate părea nebunesc, dar ar fi cea mai mare lovitură pe care ar putea-o primi Puterea. Dar, cu toate astea, nu cred că parlamentarii USL vor marja la demers. Nu doar din frică privind salariile pe aceste ultime luni, ci mai degrabă speriați de ineditul acestui protest.
PS Sper că organizatorii acestui protest ce va muri în fașă știu că nu trebuie să demisioneze chiar toți pentru a nu pierde avantajele de a fi partid parlamentar la alegerile din toamnă, timpi de antenă, oameni în secțiile de votare…