Jurnal de tătic. Candidoza

-Tati, ce e aia candidă?

vineri 6 februarie

În cei 6 ani de când Dumnezeu m-a admis la şcoala de părinţi am învăţat că niciodată o întrebare nu e ultima şi că e o artă de a găsi răspunsul care să scurteze şirul de interogaţii. Mi-am ales cu grijă cuvintele:

-Înseamnă o fetiţă cu un sufleţel curat şi frumos. Aşa ca al tău.

Mi-am însoţit cuvintele şi cu o mângâiere pe smocul creţ al Alecsiei. Dar fetiţa s-a scuturat, s-a îndepărtat şi a rămas gânditoare. O pândeam şi mă gândeam ce o supărase.

-Tati, trebuie să îţi spun ceva… Nu cred că am un sufleţel frumos!

Mi-a spus asta foarte serioasă, ca şi cum îmi comunica o realitate dură pe care nu aveam cum să nu o acceptăm.

-Dar de ce spui asta? Eu zic…

-Tati, nu mă minţi, nu am sufleţel curat, e clar!

-Ok, hai să nu ne certăm. E cum spui tu!

-Tati.

-Da, ce mai e?

-Trebuie să-mi iei un medicament ca să îmi curăţ sufleţelul! Promiţi?

Brusc mi-am dat seama că poate nu înţelesesem eu prima întrebare. „Candidă” sau … „candidă”? Ghici ciupercă ce-i?

-Alecsia, dar de unde ai auzit tu cuvântul ăla? De unde ştii că nu ai sufleţel curat?

-E simplu, nu mă mănâncă jos, aşa că…

Totul se luminase. Mi-am amintit de reclama care ne asaltează de dimineaţa până seara, cea cu o doamnă care se teme să nu o mănânce păsărica şi se plângea de mirosul ei. Personal, după dimensiunile doamnei din reclamă, cred că nici o păsărică din lume nu o poate mânca toată, iar dacă mirosul e pericolul, atunci e foarte posibil ca păsărica respectivă să fi murit de plictiseală…

Am râs şi am îmbrăţişat-o. Până la urmă copiii nu au nici o vină că s-au născut şi cresc în lumea noastră! I-am spus că e prea mică pentru asemenea medicamente şi că să stea fără grijă că are sufleţelul curat ca un voal de mireasă. S-a liniştit şi a plecat să se joace.

-Hai că te las, tati, văd că ai  teme. Probleme bărbăteşti, soluţii bărbăteşti!

Comentarii via Facebook

comments

Publicat in Jurnal de tătic. Bookmark permalink.

One Response to Jurnal de tătic. Candidoza

  1. Diana Novac says:

    🙂 fiu-miu e fascinat de reclame, in special de cele de la radio pentru produsele farmaceutice. In mod deosebit, ii atragea atentia o reclama la ceva medicament pentru digestie util cand „avem mese copioase” si tot imi spunea sa cumpar. L-am linistit cand i-am spus ca noi mai putin cu mesele copioase 🙂

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *