El… Ce zi! Nici nu se putea încheia decât prost. Dimineaţa a rămas fără cafea, la serviciu nu a avut chef de nimic, parcă era o presimţire, pentru că puţin după prânz l-au dat afară. A vrut să se ducă la şef să-l bage-n mă-sa, dar, chiar când a ajuns la uşă, s-a gândit că poate foamea îl va mâna din nou pe aici şi a renunţat. A plecat simţindu-se ca o bucată de hârtie igienică folosită. Apoi a băut, mult, ceva prost, cu gust de flegme de beţivani, şi, la ieşirea din birt, s-a împiedicat şi a căzut. S-a târât până acasă şi a dormit până spre seară. S-a trezit, creierul îi zăngănea şi avea un gust în gură ca şi cum îşi linsese de rahat viaţa de până atunci. Atunci şi-a amintit. Mai avea doar o oră să ajungă la Ea.
Ea… Îi plăcea când lua decizii din astea. Se simţea puternică, vie, de parcă oamenii concediaţi îi dăruiau energie. Unise două companii şi unii deveniseră inutili. Aştepta reacţiile, deşi le cunoştea. Ca de obicei, nu va comenta nimic, dar va simţi fiecare nouă înjurătură ca pe o provocare de a rămâne mereu rece şi… rea? Nu, ea se considera doar eficientă. Deodată reminderul telefonului piui. Îşi aminti, la 8 venea El la ea acasă. Se uită la ceasul ornat cu cristale de la mână şi îşi spuse că trebuie să se grăbească.
El… Nu se putea duce aşa la ea. S-a spălat îndelung lăsând să se scurgă la canal toate jignirile şi frustările din carne şi suflet. Când se ştergea şi-a promis că luni, la prima oră, se duce la şef şi îl pocneşte. Când se parfuma a jurat că nu mai bea niciodată. Până să ajungă la uşa şifonierului avea deja în mână un pahar de whisky. Ca să-şi aleagă masca pe care să o pună avea nevoie de inspiraţie. A căutat-o într-o melodie *.
Mâna s-a dus instinctiv spre blugii tociţi şi o centură cu fir de argint. Masca de dur se completa treptat. Cui îi păsa ce era dedesubt?
Ea… Şoferul i-a ţinut uşa şi ea a coborât în curtea casei. I-a dat drumul grăbită şi apoi a trimis acasă şi menajera. A aruncat într-un colţ al camerei hainele office şi a intrat în baie. Spuma groasă a spălat din pielea ei parfumul rece pe care-l folosea în timpul zilei şi l-a înlocuit cu arome de fructe şi flori. În dressing nu a ezitat şi a ales o fustă scurtă şi un tricou cu un pisoi imprimat pe piept. Era altă femeie sau poate abia acum era femeie. Zâmbi, imaginându-se echipată aşa la o şedinţă de consiliu. Abia terminase totul când a sunat soneria.
Era El. Din uşă, o privea ca pe o bucată de carne, Ea s-a ascuns repede neajutorată în braţele lui. Au ieşit, dar după cum se ţineau unul pe altul părea că urma o cină pe fugă în oraş pentru că aveau multă treabă înapoi acasă.
* ”Tougher than the Rest” de şi cu Bruce Springsteen, de pe albumul „Tunnel of Love”, din 1987. Muzical e momentul în care newyorkezul inventează un stil nou, criticii oscilând încă dacă să-l numească alternative country, americana, country rock. Asta după ce, cu 3 ani în urmă, revoluţionase rockul protestatar cu „Born in the USA”. De fapt, „Tunelul” a început prin a fi încercarea sa disperată de a îşi recuceri soţia, Julianne Phillips. Nu a fost să fie aşa, în 1988 ea a declanşat acţiunea de divorţ. Nici nu se putea altfel, pentru că Bruce se îndrăgostise de Patti Scialfa, frumoasa din videoclip. De fapt, felul în care cei doi se privesc în timp ce cântă nu mai are nevoie de nici o explicaţie.
Videoclipul a fost, la vremea lui, modul prin care Springsteen depunea mărturie, în faţa a milioane de oameni, în propriul proces de divorţ, că s-a îndrăgostit de altă femeie. Gestul ăsta l-a costat câteva milioane bune, dar trebuie să recunoaşteţi că e nevoie de unul „mai dur decât ceilalţi” pentru aşa ceva.
El şi Patti trăiesc şi cântă şi acum împreună.
5 Responses to Preludiu cu măşti sau Springsteen la „Din dragoste”