Tester de iubire

Nu știu ce mi-a venit de i-am propus un test de iubire mai ciudat. M-a ascultat și eram împreună în magazinul de cosmetice, o uriașă farmacie pentru defecte. În dreptul standului de parfumuri bărbătești s-a mai întors odată spre mine și m-a întrebat din priviri dacă sunt sigur.
-Da, iubito, alege-mi tu un parfum!
S-a întors spre o sticlă care arăta ca un lift desprins din Star Trek, luminată violet de irizațiile din material. A fluturat testerul și, cu nările pline de miros m-a scanat. În ochii ei vedeam un bărbat dur, ieșit de la sală și o îmbrățișare ce emana mai mult descărcare hormonală decât tandrețe.
A clătinat din cap și a spus ”Nu, dragule! Nu e ăsta!”
Dintr-o sticlă clasică, vopsită în negru, roșu și auriu, a pulverizat o doză nouă. În ochii ei vedeam cum, la braț, intrăm într-o încăpere plină de lume. Mirosul bărbătesc ăși arunca inflexiunile orientale peste cel al femeii de la brașul său. Privirile cădeau întâi pe el și apoi pe ea.
A clătinat din cap și a spus ”Nu, dragule! Nu e ăsta!
Una după alta fâșiile de hârtie parfumate umpleau coșul de la picioarele noastre. Devenea agitată, mă privea după fiecare nouă aromă încercată și clătina din cap…
Într-un târziu, ochii i-au căzut pe un panou pe care era reclama unui parfum nou scos de o casă oarecare. Un zâmbet șiret îi înflori…
-Vrei să încerci și tu o dată măcar să fii la modă?
Nu știu de ce tot restul zilei m-a bântuit gândul că picase testul. A doua zi mi-a trecut.
Am înțeles că haina nu-l face pe om, nici parfumul, dar felul în care-l vede femeia de alături…

Comentarii via Facebook

comments

Publicat in Texte de vineri. Bookmark permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *