Cu ajutorul siteului evz.ro pot compara versiunile Legii Vaccinării și înțelege transformările prin care a trecut, din faza de proiect supus dezbaterii la cea adoptată de Guvern și trimisă spre aprobare Parlamentului. De la prima prezentare a acestui proiect – controversat din cu totul și cu totul alte motive decât ale mele – am fost adversarul unor prevederi din cuprinsul său. Prevederi care nu schimbau cu nimic esența legii – vaccinarea în masă pentru eradicarea unor boli și vaccinarea în regim de criză, în cazul epidemiilor. Totuși prevederile care m-au iritat erau niște măsuri pompieristice, inepte, concepute de niște arbitrii ai interdicțiilor, ajunși în Ministerul Sănătății, așa cum au împânzit toate instituțiile. Aproape toate erau inaplicabile, făceau trimiteri la articole din Codul Penal care nu au legătură cu obiectul acestei legi sau arogau unor instituții puteri pe care nu le au prin legile lor de înființare. Acum sunt remediate majoritatea, semn că arbitrii interdicțiilor și pedepselor au fost puși cu botul pe labe, așa cum esența acestei legi îi pune la locul lor pe propagandiștii anti-vaccin.
Au mai rămas aberații, dar acum e vineri, e miez de august și nu are farmec să te apuci să compari texte de lege sau proiecte.
Ideea atacării acestor inepții din Legea Vaccinării este următoarea: o inițiativă bună dusă la capăt de un prost își pierde valoarea, devine ineficientă. E drept că în acest caz lucrurile nu puteau ieși mai rău decât sunt, dar o prostie, cât de mică, poate compromite o inițiativă bună. Unele dintre ele impuneau schimbări în alte legi, altele cereau control de constituționalitate, cum era cea cu refuzul școlarizării, acum profund schimbată spre ideea de refuz de primire în comunitate.
O să mă opresc acum doar asupra unei prevederi – anunțată în aprilie cu mare pompă – pe care acum nu o mai găsești în proiect. Era o idioțenie de trimitere la un articol din Codul Penal care se referă la alte fapte decât refuzul de a îți vaccina copilul. Salutată de exaltați, în timpul citirii și recitirii proiectului probabil că a intervenit unul mai lucid și i-a convins pe guvernanți că se fac de râs cu articolul următor:
În articolul 11, privind înființarea și atribuțiile Comisiilor Județene de Vaccinare se spune, la litera ”n”: ”Sesizează instituțiile abilitate privind constatarea infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului de către părinți sau reprezentanții legali în cazul minorului care împlinește vârsta de 3 ani și nu a primit vaccinurile obligatorii corespunzătoare vârstei”.
Doar un prost poate concepe un articol de lege care să dea unei instituții puterea de ”constatare a unei infracțiuni” (organele ne-penale nu constată infracțiuni, ci situații care sunt apoi clarificate de organele de cercetare) și de a cita un articol din Codul Penal care nu face referire la vaccinare.
Articolul a dispărut. De fapt, în toată legea trimisă la Parlament nu mai găsești cuvântul ”infracțiunii”!
Aveți aici proiectul trimis în Parlament, publicat în premieră de Evenimentul Zilei:EXCLUSIV. OBLIGAȚII și SANCȚIUNI în Legea VACCINĂRII. Citește ACUM proiectul INTEGRAL trimis de Guvern Parlamentului